Desi titlul spune totul ar trebui sa detaliez. Si desi deocamdata nu stiu daca am vreun cititor al blog-ului, cu toate astea, o sa scriu si asta. Poate pentru posteritate, daca vreun scrib al vremii va citi vreodata cele scrise in timpul vremurilor noastre.
Vedem ca nu ne merge nimic. Vedem ca avem o gramada de probleme. Unii le ignora si prefera sa vada numai frumosul si ignora cersetorul de pe strada, mizeria din politica, mizeria sau coruptia din statul care ne conduce. E ca si cum mergem cu o masina condusa de un om beat (nu ma refer aici la seful statului desi s-ar putea ca unii sa gaseasca si aici adevaruri) si noi ne uitam pe geam si ne minunam cat de frumoase sunt cladirile, chit ca pe langa drum este plin de cersetori. Asta este unul dintre portretele romanului de astazi. Ii exclud aici pe cei care mai au si cap ce gandeste, inima sa simta, suflet sa inteleaga sa simta si sa creada si tot ce mai este in zona aceasta.
Deci romanul este ignorant. De ce? Pentru ca a observat ca merge mai bine asa. Ok, dar ce ne facem cu ceilalti ? Daca tatal tau este bolnav, tu ignori situatia doar pentru a avea o zi mai buna sau ai grija de el ? La fel cu un om de langa tine, care, surprinzator pentru multi, arata aproape la fel ca el, numai ca are haine mai ponosite, poate miroase ciudat si nu are bani in buzunar, cunostinte si chiar un viitor adica o posibila cariera in jurnalism sau drept, la fel de bine conturata cu cea a lui insusi. Ce ne facem cu ei ? Cine se ocupa de ei ? Chiar nimeni ?
Uite. Politia se ocupa cu legitimarea mea, un simplu si sarac compozitor (muzica), la ora 2 noaptea, ca "de ce merg singur pe strada la ora aia", cand eu n-am bani de taxiu si fac jumate de oras de provincie sa ajung acasa, intr-un cartier de la marginea orasului. Nu ma intreaba daca m-au latrat sau muscat cainii, nu ma intreaba daca s-a luat cineva de mine sau unde, nu ma intreaba nimic din discutia om-om. Sau politist-cetatean. In schimb ma intreaba "ce caut pe strada : ma duc acasa", "unde stau : la primele blocuri care se vad, pe partea dreapta a drumului", "de unde vin: din oras, din ceainarie" si "cum era pe-acolo...". Si sunt oameni destepti, au si ei cap, gandesc, sunt imbracati bine, au si masina si toate astea. Ce sa mai zic sa se intereseze de cei care n-au nici mama, nici tata, nici bani, nici nimic, cersesc zilnic in acelasi loc. Cine oare ii tine pe ei ? Cine ii "administreaza" ? De ce nu fac ceva pentru a le asigura siguranta si lor ? Cine le cere banii cersiti cand ajung acasa...daca nu tuturor, poate se gandesc ca cei care n-au picioare pe care sa mearga ar putea sa aiba pe cineva care sa-i ia de-acolo...
Asta e realitatea in care traim. Eu nu pot sa cred ca vad fantome pe strada. Eu nu pot sa cred ca un om si-a facut casa noua de 1.5 milioane de euro doar din salariul de 8.000 ron. Si tot asa. Asta e realitatea care ne inconjoara.
La unii in bloc a inceput sa miroasa. Rau de tot, a tot felul de chestii, si te ia mirosul cum intrii in bloc, la parter, si pana vine liftul disperi. E in centrul orasului. Ei ce fac ? Nimic, miroase asa de...vreo 2-3 ani de cat stiu eu. Poate mai demult. "Miroase de jos" poate ca mi se va spune. Pai bine ca stiti, si de ce nu faceti ceva ?
Nimeni nu face nimic. Sau nu face nimic din ce-ar trebui sa faca. Toti fac cu totul altceva. Fiecare are capul foarte tare si fiecare isi inchipuie ca traieste in propria societate. Fiecare are viata lui deci sunt multe societati paralele care se ciocnesc si cateodata intrepatrund, pentru a se desface din nou, cand 2 oameni se despart. Nu exista unitate. Exista numai separatie.
Separatie la toate nivelele. 2 oameni nu muncesc cu alti 3 oameni. 2 oameni muncesc impotriva altor 3 oameni. De aceea, nu vedem bine. Pentru ca facem totul razna si numai dar numai pentru ca "eu" sa fiu bine. Nu conteaza cum se simte cel de langa mine.
Vom ajunge tristi si singuri. Si atunci vom cauta la cel de langa noi. Dar pentru multi va fi prea tarziu pentru ca increderea se castiga in timp. Si noi deja nu prea mai avem "timp" nici pentru "eu-l" acesta care a inceput sa manance din ce in ce mai mult si mai mult din cam orice.
Cam asta am avut de zis. Cine are urechi de auzit sa auda si cine are ochi de vazut sa vada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu